|
Sabatul echinocţiului de primăvară surprinde relaţia
om-Natură în contextul schimbării produse de trecerea de la iarnă
la primăvară. Natura îşi dezgheaţă haina de omăt a iernii,
începând câte puţin să se îmbrace în
verdele crud al primăverii. Bucuria produsă de acest nou început
şi sentimentul de libertate conferit de aerul proaspăt al primăverii
sunt manifestate în timpul sabatului, prin dans, cântece şi
jocuri. Se împodobeşte câte un pom cu ouă decorate cu simboluri păgâne şi punguţe pline cu seminţe şi apoi se petrece în jurul său. Acest lucru se poate face în mijlocul Naturii sau în casă, situaţie în care pomul va fi artificial. Păgânii respectă Natura iar acest sabat nu trebuie să fie prilej de defrişare. Pomul mai poate fi împodobit şi cu diverse alte ornamente, inclusiv luminoase. Oul simbolizează începutul vieţii, din el ia naştere o nouă viaţă iar seminţele au o simbolistică asemănătoare, conţinând în ele germenii vieţii. Pomul astfel împodobit are semnificaţia aspiraţiei către belşug, rod bogat şi înmulţire a bunurilor materiale. Acest sabat are conotaţii predominant materialiste. Pe durata sabatului nu se mănâncă ouăle şi seminţele cu care a fost împodobit pomul, consumarea lor ar simboliza distrugerea belşugului. Sabaturile solstiţiilor şi echinocţiilor se ţin de la răsăritul soarelui din ziua de 21 şi până la răsăritul soarelui din ziua de 22 sau, pentru cei ce doresc, în zilele în care au loc fenomenele astronomice corespunzătoare. Aspectele sabatului: început, renaştere, curăţenie, echilibru, plantare.
|
